daca stau putin si ma gandesc la this "sick sad world", ajung la concluzii pasibile de genialitate (yeah
right). cum ar fi aia dintr-o zi cand (a cata oara?) i thought it was the start of something beautiful and i had to think again: poate ca atunci cand ceva din gama de preocupari sentimentalist-depresiv post-traumatice (trauma fiind orice neplacut, anterior unei situatii cu un pumn de hormoni inclus in pret- de obicei pretul e necogiabil si se masoara-n timp, iar plata e, fireste, in rate
) nu iese, e din cauza ca tipul cu pricina va muri la o varsta frageda sau va deveni alcoolic sau infirm, iar faptul de a fi fost impreuna m-ar fi aruncat, in conditiile unui atare viitor incert, taman in bratele doamnei oroare.
sau ca, dimpotriva, toate aceste ghininoane se intampla ca sa ajung mai repede si mai in siguranta in bratele aluia care ma va nenoroci. either way, prefer prima varianta. e foarte refreshing sa te gandesti la cel care "etc etc" in termeni de prilej de familiarizare cu ritualistica terapiilor recuperatorii sau a parastaselor. dar, desigur, you bastard :